Mesaj public:

avatar senzuala-sexy: Traieste in asa fel incat sa nu ti se observe prezenta dar cand pleci sa ti se simta lipsa.



Nu esti autentificat!
Pentru a accesa aceasta pagina trebuie sa intri pe contul tau Bestwap!



Nu ai cont Bestwap?
Creeaza-ti contul tau Bestwap in cateva secunde!

inregistrare

Ai deja contul tau?

Introdu numele si parola:

nume:

parola:

am uitat parola

Versiuni site pentru mobil
Bestwap pe Facebook
Bestwap pe Youtube
Membri inregistrati pe Bestwap.ro: 449.136

Membri conectati acum: 312
Cativa dintre membrii Bestwap conectati acum:

avatar angy_hot (lista membrilor conectati) - hmmm
avatar monster_energy (lista membrilor conectati) - Ratesti
avatar p3rlarara (pagina principala) - aici....
avatar doaroiluzie (pagina principala) -
avatar k1au2yu (trimite pm) - Galati
avatar marius_1788 (pagina principala) - Anglia-Londra
avatar dragonu-ak47 (chat) - Damasc
avatar zguby33 (chat) -

clic aici pentru toata lista



Esti in permanenta informat!
Ai pe mobilul tau informatii diverse
Forum Bestwap
Stiri
Horoscop
Program TV
Curs valutar


Ultimele postari din forumul Bestwap.ro
avatar konopka: 1772
scris in topicul Baieti vs. fete
avatar gabitzu: 1770.
scris in topicul Baieti vs. fete
avatar bluelions82: Cum sa fac plusuri?
scris in topicul Cum fac sa...?
avatar adi1975: „Tată, proprietarul magazinului de pietre prețioase vrea să o cumpere cu 200,000 de dolari”. Tatăl l-a privit în ochi și i-a spus: „Întelegi cum este judecată valoarea? Vezi tu, nu contează de unde vii, unde te-ai născut, culoarea pielii sau cât de bogat sau sărac te-ai născut. Contează unde decizi să te poziționezi tu, oamenii cu care decizi să te înconjori și cum decizi să ai grijă de tine.
scris in topicul Intamplari adevarate
avatar adi1975: care este prețul ridică 2 degete. Băiatul s-a dus la magazinul de pietre prețioase, a arătat piatra proprietarului iar când acesta a întrebat prețul a ridicat cele 2 degete așa cum îl învățase tatăl său. „În regulă, o cumpăr pentru 200,000 de dolari”. Băiatul, fără să știe ce să răspundă, a fugit acasă:
scris in topicul Intamplari adevarate
avatar adi1975: Mirat, a plecat alergând spre casă și i-a spus tatălui că un domn de la muzeu dorește să-i cumpere piatra cu 200 de dolari. Tatăl a zâmbit: „Fiule, ultimul loc în care vreau să duci această piatră este magazinul de pietre prețioase. Arată piatra proprietarului magazinului și nu scoate o vorbă iar dacă el întreabă
scris in topicul Intamplari adevarate
avatar adi1975: Băiatul a plecat spre muzeu iar acolo un domn a dorit să-i cumpere piatra. Băiatul n-a scos nicio vorbă a ridicat 2 degete și a așteptat. Bărbatul a întrebat: „200 de dolari? O cumpăr!”
scris in topicul Intamplari adevarate
avatar adi1975: A dat fuga acasă și i-a spus tatălui că o femeie a dorit să-i cumpere piatra pentru 2 dolari. Acum vreau să duci piatra asta la muzeul din josul străzii, i-a spus tatăl, și dacă cineva de acolo te întreabă cât costă tu doar să ridici din nou 2 degete.
scris in topicul Intamplari adevarate


Cateva insemnari din blogurile Bestwap
*........
Totuşi, iubirea Adrian Păunescu Şi totuşi există iubire Şi totuşi există blestem Dau lumii, dau lumii de ştire Iubesc, am curaj şi mă tem. Şi totuşi e stare de veghe Şi totuşi murim repetat Şi totuşi mai cred în pereche Şi totuşi ceva sa-ntâmplat. Pretenţii nici n-am de la lume Un pat, întuneric şi tu Intrăm în amor fără nume Fiorul ca fulger căzu. Motoarele lumii sunt stinse Reţele pe căi au căzut Un mare pustiu pe cuprins e Trezeşte-le tu c-un sărut. Acum te declar Dumnezee Eu însumi mă simt Dumnezeu Continuă lumea femeie Cu plozi scrişi în numele meu. Afară roiesc întunerici Aici suntem noi luminoşi Se ceartă-ntre ele biserici Făcându-şi acelaşi reproş. Şi tu şi iubirea există Şi moartea există în ea Îmi place mai mult când eşti tristă Tristeţea, de fapt, e a ta. Genunchii mi-i plec pe podele Cu capul mă sprijin de cer, Tu eşti în puterile mele, Deşi închiziţii te cer. Ce spun se aude aiurea, Mă-ntorc la silaba dintâi, Prăval peste tine pădurea: Adio, adică rămâi. Şi totuşi există iubire Şi totuşi există blestem Dau lumii, dau lumii de ştire Iubesc, am curaj şi mă tem.

+niciun comentariu | vizualizari: 0
scris de sweetlady84
*....
Am pierdut ceva? Da clar, TIMPUL meu! Intr-o zi n-o să mai iubesc toți fluturii, pentru că unii au devenit deja niste molii. O să mă învăț minte să deosebesc neghina de secară și o să-i aleg frumos deoparte. Nu mai vreau să fiu pe placul tuturor cu prețul timpului meu. Vreau și eu să văd cine este dispus să-mi dea din timpul său în afară de banalul și prea puținul omenesc ”Ce faci?” Vreau vorbe puține și bune. Nu mai țin cont de păreri. Într-o bună zi o să învăț că nu toți oamenii sunt de pus pe rană. Unii dor atît de mult încît te ustură toată ființa. Dacă vor să te iubească, dă-le voie. Dacă vor să plece, lasă-i, nu tine pe nimeni. Să păstrezi alături de tine doar omul care te iubeste fără să încerce să te schimbe, care te ajută, fără să aștepte ceva înapoi și care te apreciază pentru ceea ce ești. Când vei începe să te maturizezi mai mult, îți vei da seama că nu ai nevoie de foarte mulți oameni în jurul tău pentru a fi fericit, pentru a simții că aparții cuiva, că nu ești singur. Mai bine să ai puțini oameni lângă tine, oameni care te iubesc, te respectă, te ascultă și te înțeleg, decât să ai mulți cărora nu le pasă și care te-ar putea înlocui oricând......

+niciun comentariu | vizualizari: 1
scris de the1end
*Happy-end...fara...Happy-end!
Investim ca orbii, timp, bani, sentimente in relatii virtuale care nu au nici o finalitate... Timpul si sentimentele nu le vom mai recupera vreodata. Ne alegem doar cu vise si sperante spulberate, iar vina ne apartine in exclusivitate. De fapt, exista o finalitate, aceea in care realizam ca nu exista o continuare în realitate, o continuare cu happy end... Bine, povesti cu happy end, nu prea exista nici in realitate, sunt pe cale de disparitie... Cu fiecare generatie suntem tot mai grabiti, mai lipsiti de sentimente sincere, devenim inumani...Vom citi despre dragoste, iubire doar in carti, insa, nu vom mai sti sa traim real aceste sentimente...!

+niciun comentariu | vizualizari: 1
scris de mymask
*...
Te-ai simtit vreodata coplesit de viata si de tot ce se intampla in jurul tau? Fie ca ti se intampla lucruri bune sau lucruri mai putin bune, simti ca te apasa toate pe umeri prea mult. AI simtit vreodata ca ai nevoie de o pauza ca sa poti sa procesezi tot ce se intampla si sa intelegi?Poate oboseala isi spune cuvantul, poate si tristetea mai bate la usa din cand in cand, poate si zambetul e din reflex cateodata, dar mi-as dori doar pt un minut sa opresc timpul in loc,sa pot sa trag aer in piept, sa respir, sa ma opresc sa procesez tot ce se intampla si sa gasesc cumva forta aceea in mine sa merg mai departe.Un minut imi doresc, sa ma pot opri si sa-mi odihnesc aripile intr-o imbratisare calda.Un minut cer si totusi acum pare ca cer prea mult....

+3 comentarii | vizualizari: 24
scris de nikoll_
*Eu nu voi fi niciodata
Eu nu voi fi niciodată o a doua alegere pentru cineva, fiindcă mă respect prea mult, îmi respect acest suflet al meu mereu luptător, îmi respect felul cum pot face față situațiilor îmi respect prea mult tăcerile care le-am ținut să-mi pârjolească sufletul de teamă să nu pierd iarăși oamenii din viața mea...Eu... îmi respect prea mult rănile pe care nu le vede nimeni ascunse după zâmbetul meu... Știu că pot oferi ceea ce poate oferi orice barbat, știu că merit ca fiecare om, să fiu iubit, să fiu căutat atunci când și eu am nevoie de a fi căutat. Niciodată nu voi fi un ultim refugiu al unui suflet obosit care crede că merit și eu o mică fărâmă din atenția lui... Merit totul, fiindcă la rândul meu pot da totul, iar dacă în dragoste nu primesc acel ,,tot\'\' atunci să fie nimic. Sunt în lumea asta destui bărbați care leșină la un mic gest de afecțiune, eu...nu vreau gesturi, cuvinte, eu vreau persoana. Un om care nu-mi poate oferi timpul său, mie acel om nu-mi poate oferi nimic și nici nu va primi nimic, decât ceea ce oferă, sau poate nici atât fiindcă eu nu mai rup fărâme din mine pentru nimeni, nu-mi mai permit asta, nu mai am de unde... Eu nu am nevoie de o femeie să trăiesc, am avut cândva nevoie de una să exist, să mă nasc. Dar eu niciodată nu voi strânge firimituri de dragoste, fiindcă mă am pe mine, iar eu mă pot iubi de zece ori mai mult decât un suflet obosit care uneori își aduce aminte să-mi ofere și mie al doilea sau al zecelea loc din viața lui... Pentru refugiu există gară...bordeluri...psiholog... cazinouri...alcool... Un barbat ca mine este făcut pentru dragoste...și dacă nu crezi... privește-mă cum plec...

+niciun comentariu | vizualizari: 2
scris de snowfall